miercuri, 17 decembrie 2008

Sacul cu matze (matze=pisici)

Daca nu vedem matzele din sacul nostru, asta nu inseamna ca ele nu exista. Le purtam cu noi in fiecare zi, in fiecare clipa, sunt parte din sufletul nostru si uneori din viata celorlalti.

Nu cred ca are importanta ce a facut sa prindem o matza in sacul nostru. E doar o alegere pe care o facem, poate, doar in functie de starea de spirit si de temperatura de afara (sau poate de electricitate si de numarul pietrelor de pe strada, sau...). Important e ce facem cu matza prinsa.
Uneori alegem ca, dupa prima matza, sa strangem gura sacului si sa nu o mai deschidem niciodata. Ramanem cu o singura matza- matza de tinerete sau matza de batranete- despre care refuzam sa vorbim cu oricine altcineva si pe care o pastram la noi in suflet, ca pe o curiozitate satisfacuta, ca pe o experienta numai a noastra ori ca pe o particica de viata.
Alteori luam matza de coada si o aratam celor dragi, cu sfiala. Asa ne cerem iertare, e o inlocuire a gestului de a ingenunchia si a ne marturisi pacatele, asteptand sa fim iertati sau cel putin intelesi. Dar ce facem cand incepe sa ne placa matza din sac si vrem sa avem mai multe, si mai multe, sa ne umplem viata cu matze din ce in ce mai felurite, din ce in ce mai perverse?
Daca incepe sa ne placa matzele, vom prinde matze, asumandu-ne riscul. Deseori ajungem sa nu mai dam importanta gestului, devinind un fapt obisnuit care ne pipereaza viata.
Problema insa apare atunci cand trebuie sa alegem: aratam si celorlalti matzele noastre sau le patram pentru noi, sperand ca sacul sa nu fie descoperit niciodata sau, in cel mai rau caz, sa fie descoperit atat de tarziu incat sa nu mai poata schimba lucrurile si viata sa isi urmeze drumul?
Cred ca raspunsul sta in fiecare om ce a ales sa poarte un sac cu matze si ca deseori el, raspunsul, tine tot de starea de spirit si de temperatura de afara (sau poate de electricitate si de numarul pietrelor de pe strada sau....). Important insa e ca sacul nostru sa nu raneasca sufletul celorlalti, si nici sa nu deschida portile unui alt om-viitor purtator de saci cu matze.

Morala 1: Nu te uita la sacul cu matze din bratele celuilalt, asculta intai mieunatul ce strabate din sufletul tau.
Morala 2: Priveste sacul cu matze din toate partile pentru a-i gasi intelesul si nu uita ca, parafrazez, a avea un sac cu matze e omeneste.

Niciun comentariu: