Fara sa am grija pasilor, stiu cand trebuie sa pasesc cu grija, ca si cum as intra in casa...
Vad tavanul jos, crestat de iarba ce nu isi mai gaseste locul.
Paturile, umflate cu fanul cosit, mirosind a proaspat si a galbui.
Soba intortocheata, pusa in colt, cu fata spre icoana.
Si ei...pretutindeni ei- plangand pe marginea patului, dansand in mijlocul camerei, zacand in mijlocul patului sau bombanind la gura sobei.
Prima camera.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu